Topul National al Firmelor Private din Romania a ajuns la a 30-a editie


Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a organizat, miercuri, 2 noiembrie a.c., la Ateneul Român, ediţia a 30-a evenimentului „Topul Naţional al Firmelor Private din România”.

Cu acest prilej, presedintele CNIPMMR, Florin Jianu, a spus: „(…) fiind aici şi oficialii, domnul prim-ministru, domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor, ceilalţi colegi miniştri, europarlamentari şi aşa mai departe, trebuie să le transmit şi câteva mesaje (…) Primul mesaj este acela că trebuie să vorbim, nu prin presă, ci între noi în ceea ce înseamnă salariul minim pe economie, să ne întâlnim la masă, dar singura condiţie pe care o avem e aceea de a rezolva problema energiei. Pentru că dacă rezolvăm problema energiei putem discuta şi de salariul minim pe economie şi de alte lucruri în ceea ce înseamnă dezvoltarea economiei româneşti în anul 2023. Dacă nu vom rezolva această problemă, vom discuta despre cum pierdem agricultura României, industria, IMM-urile şi aşa mai departe. Un al doilea mesaj e acela că, din partea mediului de afaceri, aveţi toată susţinerea noastră pentru ceea ce înseamnă accederea la Spaţiul Schengen. Mediul de afaceri, în principal, este cel afectat de ceea ce înseamnă aderarea la Spaţiul Schengen. Contaţi pe noi în transmiterea acestui mesaj foarte puternic şi unitar la nivel european”, a spus Jianu.

Florin Jianu: „În acest an am analizat 596.221 de bilanţuri, s-au generat peste 5.000 de clasamente”

Potrivit acestuia, pentru ediţia din acest an a Topului Naţional al Firmelor au fost a analizate peste 596.000 de bilanţuri, iar departajarea s-a făcut în baza a patru criterii ştiinţifice.

„Cred că mediul de afaceri, şi în acest an 2022, a dovedit performanţă, a dovedit că este alături atunci când este nevoie de noi toţi să dăm o mână de ajutor. Tot ceea ce s-a întâmplat la graniţă şi se întâmplă în continuare la graniţa României a dovedit o solidaritate fără margini din partea românilor, a antreprenorilor. Îi salut cu precădere în acest moment pe toţi colegii noştri din judeţele de graniţă – Suceava, Satu Mare, Mureş, Iaşi, Galaţi, Tulcea. Îmi cer scuze dacă am mai uitat din judeţele de graniţă, dar dânşii au fost primii în linia de ajutor pentru vecinii noştri la nevoie. Suntem la ediţia 30, ediţia aniversară 30 de ani de istorie şi nu numai, a Topului Naţional al Firmelor, dar şi a Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. O istorie care a însemnat foarte, foarte multă muncă, premii foarte multe, dar şi satisfacţie. În acest an am analizat 596.221 de bilanţuri, s-au generat peste 5.000 de clasamente. Folosim patru criterii mari, criterii ştiinţifice: cifră de afaceri, productivitate, valoare adăugată şi performanţa globală a firmelor. În această seară premiem 200 de întreprinzători, iar o sută dintre aceştia o să urce pe scenă (…) 2023, din perspectiva Consiliului Naţional al IMM-urilor, va însemna proiecte de digitalizare. Vrem să ajungem la câteva mii de IMM-uri. Din acest proces de transformare digitală o să începem câteva strategii, sperăm să lucrăm şi cu Guvernul în acest sens, dar începem să le facem noi o strategie pentru start-up-uri, strategie pentru IMM-uri şi o strategie de export. Credem că a venit momentul să transferăm şi să transmitem noi care sunt nevoile mediului de afaceri, şi nu invers”, a afirmat Florin Jianu.

Marcel Bolos: „Toata lumea se uita la fondurile europene ca la Sfintele Moaste”

„Mă uitam în indicatorii aceia de performanţă financiară şi în clasamentul care s-a făcut aici (la „Topul Naţional al Firmelor Private din România”, n.r.) şi mă gândeam oare câte din granturile noastre au contribuit, ca dumneavoastră să aveţi o productivitate a muncii mai bună, să aveţi o creştere a profitului operaţional cât mai sănătoasă. Toate acestea nu fac altceva decât să ne dea satisfacţia că fondurile europene, mai ales dacă ajung în aceşti indicatori de performanţă financiară şi se regăsesc în poziţia competiţională pe piaţa dumneavoastră, atunci înseamnă că noi am făcut un lucru bun la nivelul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Toată lumea se uită la fondurile europene ca la Sfintele Moaşte. Să ştiţi că, oriunde mă duc, nu scap de întrebarea „Când lansaţi apelul de proiecte X” sau „Când faceţi plăţile pentru apelul de proiecte care are microgranturi sau granturi pentru capital de lucru nerelevant”. Peste tot există un interes din partea tuturor ca aceşti bani europeni să ajungă cât mai repede în economia naţională şi să vi-i putem oferi dumneavoastră sub formă de proiecte. Vreau să vă felicit, pentru că dacă este să apreciez ceva la mediul de afaceri, la întreprinzători, la dumneavoastră care duceţi greul pentru noi pentru fondurile europene, este că sunteţi cei mai buni absorbanţi de fonduri europene”, a precizat ministrul Marcel Boloş.

Adrian Caciu: „Nu vor mai exista ajustări fiscale până în 2025, cel puţin până atunci”

„La acest moment vă spun că România este foarte stabilă şi acest lucru, de fapt, este dovedit de cifrele pe care le vedeţi. Există capital care poate fi pus la dispoziţie, există un curs valutar stabil, chiar în apreciere din perspectiva parităţii euro-leu faţă de anul trecut şi acest lucru spune multe. Există programe de finanţare. 6% din PIB s-au dus către economie şi cetăţeni în acest an. Ce pot să vă spun este că cel puţin aceeaşi cifră se va aduce şi în 2023. Ceea ce am eu în propunerea pe care vreau s-o fac membrilor Guvernului şi Coaliţiei este să fie ceva mai mult, dar pentru acest lucru avem nevoie să facem un „balancing act” între nevoia de compensare a erodării puterii de cumpărare la cetăţeni şi nevoia de compensare, dacă vreţi, a pierderii de putere de competitivitate la companii. Nu vor mai exista ajustări fiscale până în 2025, cel puţin până atunci. Dincolo de disconfortul creat de această ajustare fiscală pe care ar trebui să o facem, o ajustare fiscală cuprinsă în PNRR – nu vreau să fac comentarii asupra modului în care a fost cuprinsă, dar mie mi s-a părut că n-a fost făcută cu consultarea marii pături a economiei româneşti – vreau să vă spun că avem şi confirmarea că jalonul este îndeplinit pe zona microîntreprinderilor (…) Scopul este să stăm împreună la masă şi să găsim soluţia, pe de o parte pentru colectarea de taxe care să fie una corectă, eficientă şi neagresivă, iar pe de altă parte modul în care să redistribuim aceste venituri să fie unul care să ne conducă, nu la supravieţuirea pe anul curent, cum s-a făcut foarte mult timp în această ţară, ci la îndeplinirea unor obiective pe termen mediu şi lung pe care să le construim împreună”, a spus ministrul Finantelor, Adrian Câciu.

Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România:

„Încep prin a repeta o veste foarte bună, şi anume că săptămâna trecută Comisia Europeană a efectuat prima plată către România din cadrul mecanismului de redresare şi rezilienţă, în valoare de 2,6 miliarde de euro. Este o ştire importantă care arată că există o foarte bună colaborare între instituţiile europene şi România, dar şi o dovadă că acţiunile României reprezintă paşi în direcţia corectă. Mecanismul de redresare şi rezilienţă reprezintă un stimulent bugetar fără precedent, în valoare de peste 800 miliarde de euro, la nivel european, şi constituie angajamentul nostru comun de a ieşi mai puternici, mai uniţi din criza generată de pandemie şi acum de război. Prin acest mecanism, România are la dispoziţie 29 de miliarde de euro care să susţină o gamă largă de investiţii şi reforme asumate prin PNRR – Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Planul românesc pune accent pe tranziţia verde, 41% din alocările bugetare care sprijină obiectivele de mediu, şi pe tranziţia digitală – cu 21% din resursele alocate care susţin obiectivele digitale. Comisia Europeană a fost un partener al României în faza de elaborare şi aprobare a PNRR şi va fi alături de România pe întreaga perioadă a implementării reformelor şi investiţiilor asumate. O implementare corectă a PNRR reprezintă o şansă pentru societatea şi economia României să devină mai moderne, dar şi mai reziliente în faţa crizelor viitoare”, a declarat Chiriac.

Evenimentul s-a incheiat cu un concert extraordinar al Filarmonicii George Enescu, dirijata de maestrul Tiberiu Soare.

Articolul Topul National al Firmelor Private din Romania a ajuns la a 30-a editie apare prima dată în Bucuresti Business – Despre afaceri. Zi de zi.



Source link

Previous post INDONESIAN SCENT la Sala Dalles Un spectacol cu muzica, dans si spiritualitate din insula Sulawesi
Next post 16 amenzi in valoare de 24.000 lei date comerciantilor din Piata Obor